Acces la justiție și remedii adecvate pentru persoanele care sunt victime ale discriminării

Proiect finanțat

prin granturile SEE 2009-2014

în cadrul Fondului ONG în România

 

Perioada de implementare: iunie 2014 – aprilie 2016. Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreagă răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

CNCD

Competenţa în domeniul discriminării

CNCD este o autoritate administrativ-jurisdicţională care are competenţa de a investiga, constata şi sancţiona faptele de discriminare. CNCD este competent să primească petiţii privind discriminarea pe orice criteriu.

De asemenea, CNCD se poate pronunţa asupra faptelor de discriminare, indiferent de contextul în care acestea au avut loc, cu excepţia situaţiilor în care o lege specială prevede un alt mecanism de sancţionare. De exemplu, în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi se prevede că nu CNCD, ci Inspecţia Muncii este competentă să constate şi sancţioneze contravenţiile care au legătură cu egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă şi mai multe forme de discriminare la locul de muncă. În practică, în unele cazuri CNCD s-a considerat competent să examineze cazuri de discriminare în care legea specială crea competenţă pentru alte autorităţi; argumentaţia CNCD este că în aceste cazuri legea specială creează doar o competenţă alternativă, nu o competenţă specială exclusivă a altei autorităţi decât CNCD.

Legislaţie

O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare
O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor
Ordin 114/2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor

Ce se poate obţine?/Sancţiuni

C.N.C.D. poate aplica următoarele tipuri de sancţiuni:

  • amenda contravenţională, care variază între 1.000 şi 30.000 de lei pentru persoane fizice şi între 2.000 şi 100.000 lei pentru persoane juridice care au săvârşit fapte de discriminare (art.26, al.1 din O.G. 137/2000)
  • avertismentul, în baza art.7 alin.3 din O.G. 2/2001, chiar dacă nu este prevăzut expres de O.G. 137/2000
  • partea care a săvârşit fapte de discriminare poate fi obligată să publice în mass-media un rezumat al hotărârii de constatare a discriminării (art.26 al.2 din O.G. 137/2000)

Ce nu se poate obţine/ce nu poate face CNCD?

CNCD nu poate obliga partea care a discriminat să plătească daune către persoana vătămată şi nici nu poate dispune restabilirea situaţiei anterioare (de exemplu, reintegrarea persoanei la locul de muncă). Aceste mijloace de reparare a prejudiciului pot fi ordonate numai de către instanţa de judecată în faţa căreia o hotărâre favorabilă din partea CNCD se poate dovedi foarte utilă.

Cine poate sesiza CNCD?

Persoana vătămată de o faptă de discriminare (petentul) sau reprezentantul legal al acesteia, în condiţiile legii
ONGuri care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării, dacă discriminarea a avut loc în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane
aceleaşi ONGuri, la cererea persoanei vătămată de discriminare

Cum sesizez CNCD?

CNCD poate fi sesizat prin petiţie de către persoana vătămată. Petiţia poate fi formulată în scris şi trimisă CNCD prin unul din mijloacele legale (poştă, e-mail, fax) sau poate fi formulată oral, prin notă de audienţă (atunci când persoana vătămată apelează la serviciul de audienţe al CNCD).

CNCD se poate autosesiza privind orice orice situaţie, anunţ sau eveniment, în privinţa cărora există indicii cu privire la existenţa unor fapte care presupun săvârşirea unei fapte de discriminare.

Ce termene trebuie să respect?

Sesizarea poate fi trimisă în cel mult un an de la data la care s-a petrecut fapta de discriminare sau de la data la care persoana vătămată putea să ia cunoştinţă de ea. Rezultă că puteţi trimite sesizare şi după un an, cu condiţia să demonstraţi că v-aţi aflat în imposibilitatea de a lua cunoştinţă de acea faptă.

Cum dovedesc discriminarea?

În primul rând, este important de reţinut faptul că în domeniul discriminării se aplică un standard deosebit pentru dovedirea faptei, denumit „inversarea sarcinii probei".

Această regulă presupune ca persoana vătămată să dovedească un minim de fapte de pe urma cărora se poate presupune că există o discriminare directă sau indirectă. (art.20 alin.6 din O.G. 137/2000) Legea nu oferă indicaţii despre care ar putea fi aceste fapte, iar îndeplinirea condiţiilor pentru aplicarea inversării sarcinii probei depinde de fiecare caz în parte. Odată ce faptele respective au fost dovedite, îi revine persoanei reclamate să demonstreze că nu a discriminat.

Exemplu: Directorul firmei X declară în diferite contexte publice că nu va angaja niciodată persoane de etnie romă. La recrutare, o tânără de etnie romă este respinsă, deşi ea consideră că are experienţă şi competenţe cel puţin egale cu ceilalţi concurenţi. Tânăra care se adresează CNCD trebuie să facă dovada afirmaţiilor cu caracter rasist ale directorului, precum şi dovada că a fost respinsă la concurs deşi îndeplinea criteriile de angajare. Apoi, îi revine angajatorului sarcina să demonstreze că procesul de recrutare nu a fost discriminator. Acesta ar putea, de exemplu, să arate rezultatul evaluărilor individuale, regulile aplicate pentru evaluare, faptul că angajează de obicei persoane de etnie romă etc.

Ce probe pot folosi pentru a dovedi discriminarea?

Pentru a susţine o petiţie la CNCD se pot folosi orice mijloace de probă inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice. Dacă se folosesc înscrisuri, este necesar să se depună la dosar atâtea copii câte părţi sunt. Dacă înscrisurile sunt într-o limbă străină, este necesară depunerea traducerilor certificate de fiecare parte. (art.68, Ordinul 114/2008)

CNCD poate solicita părţilor să pună la dispoziţie anumite documente sau informaţii pentru a clarifica faptele despre care se face vorbire în petiţie (art.68, Ordinul 114/2008). Persoana vătămată poate pune în vedere Consiliului că există anumite documente şi informaţii care pot elucida cazul şi pe care aceasta nu are posibilitatea să le obţină.

Persoanele vătămate nu ar trebui să se simtă descurajate de argumente precum „nu poţi folosi înregistrarea conversaţiei telefonice cu mine" sau „nu poţi folosi mesajele/e-mailurile mele". Aceste dovezi pot fi aduse la CNCD dacă ele ajută la deomnstrarea existenţei unei discriminări. În plus, o.G. 137/2000 nu distinge între tipurile de înregistrări sa contextul în care acestea au fost făcute.

Acces la justiție și remedii adecvate pentru persoanele care sunt victime ale discriminării

Proiect finanțat

prin granturile SEE 2009-2014

în cadrul Fondului ONG în România

 

Perioada de implementare: iunie 2014 – aprilie 2016. Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreagă răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.