Declaraţia de la Madrid. Adoptată la Congresul European cu privire la Dizabilitate, Madrid, martie 2002

DECLARAŢIA DE LA MADRID
Adoptata la Congresul European cu privire la Dizabilitate, Madrid, martie 2002

INLATURAREA DISCRIMINARII PLUS ACTIUNEA POZITIVA CONDUC LA INCLUZIUNEA SOCIALA

Noi, cei peste 600 de participanti la Congresul European cu privire la Dizabilitate, intruniti la Madrid, salutam cu caldura proclamarea anului 2003 ca Anul European al Persoanelor cu Dizabilitati, care va conduce la constientizarea publicului cu privire la drepturile a peste 50 de milioane de europeni cu dizabilitati. In aceasta Declaratie noi ne precizam viziunea, care va oferi un cadru conceptual pentru actiunile din anul 2003, la nivelul Comunitatii Europene, pe plan national, regional si local.

PREAMBUL

1. DIZABILITATEA ESTE O PROBLEMA CARE TINE DE DREPTURILE OMULUI
Persoanele cu handicap au aceleasi drepturi ale omului ca toti ceilalti cetateni.
Primul articol al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului proclama: Toate fiintele umane sunt libere si egale in demnitate si drepturi. Pentru a atinge acest deziderat, toate comunitatile trebuie sa pretuiasca diversitatea prezenta in respectivele comunitati si sa incerce sa asigure persoanelor cu dizabilitati toata gama drepturilor umane: civile, politice, sociale, economice si culturale, asa cum sunt prevazute in diferite Conventii internationale, in Tratatul Uniunii Europene si in constitutiile unor tari.

2. PERSOANELE CU HANDICAP VOR SANSE EGALE, NU CARITATE
Ca si in alte multe alte regiuni ale lumii, Uniunea Europeana a realizat un drum lung, in ultimele decenii, de la filozofia paternalista cu privire la persoanele cu dizabilitati, catre cea care vizeaza sa le confere forta de a-si exercita controlul asupra propriilor lor vieti. Vechile abordari, bazate in mare masura pe mila si care luau in consideratie incapacitatea persoanelor cu handicap sunt, acum, considerate inacceptabile. Actiunea se modifica de la accentuarea procesului de reabilitare a individului pentru ca acesta sa se "potriveasca" societatii, catre filozofia globala a modificarii societatii pentru ca aceasta sa poata face fata nevoilor tuturor persoanelor, inclusiv a persoanelor cu dizabilitati. Persoanele cu handicap cer sanse egale si acces la toate resursele societatii, de exemplu educatia inclusiva, noile tehnologii, serviciile sociale si de sanatate, sport si petrecere a timpului liber, servicii si produse accesibile tuturor consumatorilor.

3. BARIERELE SOCIALE CONDUC LA DISCRIMINARE SI EXCLUDERE SOCIALA
Modul in care sunt organizate societatile noastre fac ca deseori persoanele cu handicap sa nu poata sa se bucure pe deplin de drepturile omului si sa fie excluse pe plan social. Datele statistice disponibile arata ca persoanele cu dizabilitati au un nivel inacceptabil de redus in ce priveste educatia si incadrarea in munca. Aceasta conduce si la faptul ca persoanele cu handicap traiesc in situatie de adevarata saracie intr-un numar mai mare decat cele fara dizabilitati.

4. PERSOANELE CU DIZABILITATE - CETATENII INVIZIBILI
Discriminarea cu care se confrunta persoanele cu handicap se bazeaza uneori pe prejudecatile impotriva lor, dar mult mai adesea este cauzata de faptul ca persoanele cu dizabiltate sunt in mare masura uitate si ignorate, iar aceasta conduce la crearea si amplificarea barierelor ambientale si de atitudine, care impiedica persoanele cu handicap sa ia parte plenar la viata sociala.

5. PERSOANELE CU DIZABILITATI FORMEAZA UN GRUP DIFERIT
Ca in toate sferele societatii, persoanele cu handicap formeaza un grup de oameni cu totul diferit, si numai strategiile care iau in consideratie aceasta diversitate vor functiona. In particular, persoanele cu nevoi si grad de dependenta complexe si familiile acestora necesita o actiune sociala deosebita, ele fiind adesea cele mai uitate dintre persoanele cu handicap. De asemenea, femeile cu handicap si persoanele cu dizabilitati din grupurile etnice minoritare sunt confruntate adesea cu discriminare dubla sau multipla, care rezulta din cauze care tin de genul si originea lor etnica. Pentru persoanele surde, recunoasterea limbajului semnelor este o problema fundamentala.

6. NEDISCRIMINARE + ACTIUNE POZITIVA = INCLUZIUNE SOCIALA
Carta Uniunii Europene a Drepturilor Fundamentale, recent adoptata, declara ca, pentru a ajunge la egalitate pentru persoanele cu handicap, dreptul de a nu fi discriminat trebuie sa fie completat cu dreptul de a beneficia de masuri destinate sa le asigure independenta, integrarea si participarea la viata comunitatii. Aceasta abordare sintetica a constituit principiul calauzitor al lucrarilor Congresului de la Madrid, care a adunat impreuna peste 600 de participanti in martie 2002.

VIZIUNEA NOASTRA

1. Viziunea noastra poate fi cel mai bine descrisa prin contrastul dintre aceasta noua viziune si viziunea veche, pe care dorim sa o inlocuiasca:
a) Indepartarea de la considerarea persoanelor cu handicap ca obiecte ale caritatii - si Apropierea de persoanele cu handicap ca proprietari ai drepturilor lor.
b) Indepartarea de la considerarea persoanelor cu dizabilitati ca pacienti - si Apropierea de viziunea persoanelor cu handicap ca cetateni si consumatori independenti.
c) Indepartarea de schema in care profesionistii iau decizii in numele persoanelor cu handicap - si Apropierea de modelul in care persoanele cu dizabilitati si organizatiile lor iau decizii independente si isi preiau responsabilitati in chestiunile care ii privesc. d) Indepartarea de concentrarea pe deficienta individuala - si Apropierea de inlaturarea barierelor, revizuirea normelor, strategiilor si culturilor, ca si de promovarea unui ambient accesibil si stimulator.
e) Indepartarea de etichetarea persoanelor ca inutile, dependente si de neangajat - si Apropierea de starategiile care iau in considerare abilitatea si furnizarea masurilor active de sprijin.
f) Indepartarea de proiectarea proceselor economice si sociale numai pentru unii - si Apropierea de proiectarea flexibila a unei lumi pentru cei mai multi. g) Indepartarea de segregarea inutila in educatie, incadrarea in munca si alte sfere ale vietii - si Apropierea de integrarea persoanelor cu handicap alaturi de ceilalti cetateni.
h) Indepartarea de la elaborarea strategiilor privind dizabilitatea ca tinand numai de anumite ministere - si Apropierea de elaborarea de politici cu privire la dizabilitate aflate in responsabilitatea intregului guvern.

2. SOCIETATEA INCLUSIVA PENTRU TOTI
De implementarea viziunii noastre vor beneficia nu numai persoanele cu handicap, ci sociatatea ca un intreg. O societate care aduce la tacere un numar de membri ai sai este o societate saraca. Actiunile menite sa imbunatateasca conditiile de viata ale persoanelor cu dizabilitati vor conduce la proiectarea unei lumi flexibile, destinata tuturor. "Ce se face astazi in numele dizabilitatii va avea importanta pentru toti in lumea de maine".

Noi, participantii la Congresul European cu privire la Dizabilitate, intruniti la Madrid, impartasim aceasta viziune si cerem tuturor sa considere Anul European al Persoanelor cu Dizabilitati, 2003, ca inceputul procesului care va transforma in realitate aceasta viziune. 50 de milioane de europeni cu handicap asteapta de la noi sa dam un impuls acestui proces.

PROGRAMUL NOSTRU PENTRU ATINGEREA ACESTEI VIZIUNI

1. MASURI PE PLAN LEGISLATIV
Pentru inlaturarea barierelor existente, pentru a se evita aparitia altor bariere pe care sa le infrunte persoanele cu handicap in accesul la educatie, incadrarea in munca si accesul la bunuri si servicii, ca si pe cele care impiedica persoanele cu dizabilitati sa atinga maximul de potential pentru participarea sociala si independenta, trebuie adoptate de urgenta legi detaliate, care sa combata discriminarea. Clauza anti-discriminatorie cuprinsa in Articolul 13 al Tratatului de la Amsterdam al Comisiei Europene contribuie la realizarea unei Europe cu adevarat lipsita de bariere, permitand acest lucru la nivelul intregii Comunitati.

2. SCHIMBAREA ATITUDINILOR
Legislatia anti-discriminatorie s-a dovedit a fi de succes in a aduce schimbarea de atitudini cu privire la persoanele cu dizabilitati. Totusi, legislatia nu este suficienta. Fara hotararea puternica a intregii societati, incluzand participarea activa a persoanelor cu handicap si a organizatiilor lor la asigurarea drepturilor lor, legislatia ramana doar o vorba goala. De aceea, este necesara educatia publica, pentru a sustine masurile legislative si pentru a mari gradul de intelegere a nevoilor si drepturilor persoanelor cu dizabilitati si pentru a lupta impotriva prejudiciilor si stigmatizarii care inca mai exista.

3. SERVICII CARE PROMOVEAZA VIATA INDEPENDENTA
Pentru a atinge obiectivul accesului si participarii egale este de asemenea necesar ca resursele sa fie directionate astfel incat sa mareasca capacitatea persoanelor cu handicap de a participa activ, ca si dreptul lor la viata independenta. Multe persoane cu dizabilitati au nevoie de servicii de sprijin in viata de zi cu zi. Aceste servicii trebuie sa fie de calitate, bazate pe nevoile reale ale persoanelor cu handicap, si trebuie integrate in sistemul social de servicii, nu o sursa de segregare. Acest tip de sprijin este in concordanta cu modelul social european al solidaritatii - un model care confirma responsabilitatea noastra colectiva unul fata de celalalt, mai ales fata de cei care au nevoie de asistenta.

4. SPRIJIN PENTRU FAMILII
Familiile persoanelor cu handicap, mai ales ale copiilor cu handicap si ale persoanelor cu nevoi si dependenta complexe, care nu se pot reprezenta ele insele, joaca un rol vital in educatia si incluzia sociala a acestora. In acest sens, autoritatile publice trebuie sa stabileasca masurile adecvate nevoilor acestor familii, permitandu-le sa isi organizeze in cel mai inclusiv mod sprijinul pentru membrii lor, persoane cu dizabilitati.

5. O ATENTIE SPECIALA PENTRU FEMEILE CU DIZABILITATI
Anul European trebuie privit ca o oportunitate de a lua in considerare dintr-o noua perspectiva situatia femeilor cu handicap. Excluderea sociala cu care sunt confruntate femeile cu handicap nu poate fi explicata numai pe temeiul dizabilitatii, ci este necesar sa se ia in considerare si componenta genului. Discriminarea multipla cu care sunt confruntate femeile cu dizabilitati trebuie combatuta printr-o combinatie de masuri inclusive si actiuni pozitive proiectate prin consultarea femeilor cu handicap.

6. INCLUDEREA DIZABILITATII IN POLITICA GENERALA
Persoanele cu dizabilitati trebuie sa aiba acces la serviciile generale sociale, de sanatate, educatie si calificare, ca si la toate sansele de care se bucura persoanele fara dizabilitati. Implementarea unei abordari inclusive a problemelor dizabilitatii si ale persoanelor cu handicap necesita schimbari la diferite nivele in practica curenta. Mai intai este necesara asigurarea ca serviciile disponibile persoanelor cu handicap sunt coordonate intra si inter-sectorial. Nevoile de accesibilizare ale persoanelor cu dizabilitati trebuie incluse inca din faza de proiectare a fiecarei activitati, nu ca o completare a unor programe deja demarate. Nevoile persoanelor cu handicap sunt diverse, iar reactia la aceste nevoi trebuie sa fie cuprinzatoare, tinand cont atat de persoana in cauza, cat si de aspectele legate de realitatile vietii acelei persoane.

7. ANGAJAREA IN MUNCA, O CHEIE PENTRU INCLUDEREA SOCIALA
Sunt necesare eforturi speciale pentru a promova accesul persoanelor cu dizabilitati la munca, de preferat pe piata libera a fortei de munca. Aceasta este una dintre principalele cai de lupta impotriva excluderii sociale a persoanelor cu handicap si pentru promovarea demnitatii si vietii lor independente. Pentru aceasta este nevoie nu numai de mobilizarea activa a partenerilor sociali, dar si de autoritatile publice, care trebuie sa continue sa intareasca masurile deja puse in practica.

8. NIMIC PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITATI, FARA PERSOANELE CU DIZABILITATI
Anul 2003 trebuie sa fie oportunitatea de a garanta persoanelor cu handicap, familiilor acestora, sustinatorilor si asociatiilor acestora un tel nou, dezvoltat, in plan politic si social, la toate nivelurile societatii, pentru a angaja guvernele la dialog, decizie si progres in domeniul egalitatii si incluziunii.
Toate actiunile trebuie sa fie desfasurate in dialog si colaborare cu organizatiile reprezentative, relevante, ale persoanelor cu handicap. Participarea acestora nu trebuie limitata numai la transmiterea de informatii si la validarea unor decizii. Dimpotriva, la toate nivelurile de decizie, guvernele trebuie sa puna in practica si sa dezvolte mecanisme permanente de consultare si dialog care sa permita persoanelor cu dizabilitate - prin organizatiile lor - sa contribuie la planificarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea tuturor actiunilor. O alianta puternica intre guverne si organizatiile persoanelor cu handicap constituie conditia de baza pentru a avansa in modul cel mai eficace catre sanse egale si participare sociala pentru persoanele cu dizabilitati. Pentru a facilita acest proces, capacitatea organizatiilor persoanelor cu handicap trebuie intarita prin alocarea de resurse mai mari, care sa le permita sa isi imbunatateasca abilitatile de management si dezvoltare de campanii. Aceasta implica, de asemenea, responsabilitate din partea organizatiilor persoanelor cu handicap, in a se imbunatati continuu la nivelul conducerii si la cel al reprezentativitatii.

SUGESTII DE ACTIUNE

Anul European al Persoanelor cu Dizabilitati, 2003, ar trebui sa insemne un pas inainte in agenda problemelor specifice, iar aceasta necesita sprijinul activ al tuturor factorilor, printr-o abordare care presupune un larg parteneriat. De aceea, pentru toti factorii sunt sugerate actiuni concrete. Aceste actiuni vor fi stabilite in timpul Anului European si vor continua si dupa acesta; progresul va trebui evaluat permanent.

1. AUTORITATILE UNIUNII EUROPENE SI AUTORITATILE NATIONALE DIN TARILE UNIUNII EUROPENE SI IN CURS DE ADERARE
Autoritatile publice trebuie sa conduca prin exemplul lor si, de aceea, sunt primele, chiar daca nu singurele in acest proces. Ele trebuie:
- sa revizuiasca actualele obiective ale Comunitatii, ca si cadrele legislative nationale, vizand combaterea practicilor discriminatorii in domeniile educatiei, angajarii in munca si a accesului la bunuri si servicii;
- sa initieze investigatii in privinta restrictiilor si barierelor discriminatorii care limiteaza libertatea persoanelor cu dizabilitati de a participa plenar in viata sociala, si sa ia toate masurile necesare pentru remedierea acestor situatii;
- sa revizuiasca serviciile si sistemul de beneficii astfel incat sa se asigure ca aceste strategii ajuta si incurajeaza persoanele cu handicap sa ramana si/sau sa devina parte integrala a societatii in care traiesc;
- sa faca investigatii cu privire la violenta si abuzurile comise impotriva persoanelor cu dizabilitati, acordand o atentie deosebita persoanelor cu handicap care traiesc in institutii mari;
- sa intareasca legislatia in domeniul accesibilitatii, pentru a se asigura ca persoanele cu dizabilitati au aceleasi drepturi de acces la toate facilitatile publice si sociale ca si ceilalti cetateni;
- sa contribuie la promovarea drepturilor umane ale persoanelor cu handicap la nivelul intregii lumi, prin participarea activa la actiunile care pregatesc Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile persoanelor cu handicap;
- sa contribuie la imbunatatirea situatiei persoanelor cu dizabilitati din tarile in curs de dezvoltare, prin includerea integrarii lor sociale intre obiectivele strategiilor nationale si de cooperare in cadrul Uniunii Europene.

2. AUTORITATI LOCALE
Anul European trebuie sa se manifeste mai intai la nivel local, acolo unde problemele cetatenilor sunt reale si unde organizatiile persoanelor cu handicap si care le sprijina isi desfasoara cea mai mare parte a activitatii.
Factorii locali trebuie invitati sa integreze nevoile persoanelor cu dizabilitati in strategiile urbane si comunitare, inclusiv in domeniile educatiei, angajarii in munca, locuintelor, transportului, serviciilor de sanatate si sociale, tinand cont de diversitatea problemelor persoanelor cu dizabilitati, inclusiv ale persoanelor de varsta a treia, ale femeilor si ale imigrantilor.
Administratia locala trebuie sa schiteze planuri de actiune locale, cu privire la dizabilitate, in colaborare cu reprezentantii persoanelor cu handicap, si sa isi infiinteze propriile comitete locale care sa promoveze activitatile anului 2003.

3. ORGANIZATIILE PERSOANELOR CU HANDICAP
Ca reprezentante ale persoanelor cu handicap, organizatiile acestora au o responsabilitate majora in asigurarea succesului Anului European. Aceste organizatii trebuie sa se considere ca ambasadori ai Anului European si sa abordeze proactiv toti factorii relevanti, propunand masuri concrete si incercand sa stabileasca parteneriate de lunga durata acolo unde acestea nu exista inca.

4. ANGAJATORII
Angajatorii trebuie sa isi amplifice eforturile de a include, retine si promova persoanele cu handicap in forta lor de munca, si sa proiecteze produsele si serviciile lor astfel incat sa fie accesibile persoanelor cu dizabilitati. Angajatorii trebuie sa isi revizuiasca strategiile interne astfel incat sa se asigure ca niciuna dintre acestea nu impiedica persoanele cu handicap sa aiba sanse egale. Organizatiile angajatorilor pot contribui la aceste eforturi prin colectarea a cat mai multe exemple de buna-practica dintre cele existente.

5. SINDICATELE
Sindicatele trebuie sa isi intensifice implicarea in imbunatatirea accesului la munca si la mentinerea in munca a persoanelor cu dizabilitati si sa se asigure ca acestea beneficiaza de acces egal la calificare si masurile de promovare, atunci cand negociaza contractele cu companiile si sectoarele profesionale. O atentie sporita trebuie acordata, de asemenea, promovarii participarii si reprezentarii persoanelor cu dizabilitati, atat in propriile structuri de conducere, cat si in cele existente in companii si sectoarele profesionale.

6. MASS MEDIA
Mass media trebuie sa creeze si sa dezvolte parteneriate cu asociatiile persoanelor cu dizabilitati pentru a imbunatati imaginea acestora in presa. Trebuie incluse mai multe informatii despre persoanele cu handicap in presa, ca o recunoastere a existentei diversitatii umane. Atunci cand se refera la persoanele cu handicap, mass-media trebuie sa evite abordarile paternaliste sau umilitoare, insistand asupra barierelor pe care le infrunta persoanele cu handicap si la contributia pozitiva pe care acestea o pot aduce societatii, odata ce aceste bariere vor fi inlaturate.

7. SISTEMUL EDUCATIV
Scolile trebuie sa preia rolul de conducere in diseminarea mesajului de intelegere si acceptare a drepturilor persoanelor cu dizabilitati, ajutand la inlaturarea fricii, a miturilor si conceptiilor eronate, si sprijinind eforturile intregii comunitati. Trebuie dezvoltate si diseminate cat mai larg resursele educationale care sa ajute elevii sa isi dezvolte simtul individualitatii in relatie cu problemele dizabilitatii, atat lor cat si celor din jur, si sa ii ajute sa recunoasca diferentele intr-un mod pozitiv.
Este necesar sa se ajunga la educatia inclusiva, pentru toti, bazata pe principiile participarii depline si a egalitatii. Educatia joaca un rol deosebit in definirea unui viitor pentru toti, atat din punct de vedere personal, cat si profesional si social. Sistemul educational trebuie, deci, sa fie locul cel mai important in care sa se asigure dezvoltarea personala si includerea sociala, care le vor permite copiilor si tinerilor cu handicap sa devina cat mai independenti.
Sistemul educational reprezinta primul pas catre societatea inclusiva. Scolile, liceele, universitatile trebuie ca, in colaborare cu activistii din domeniul dizabilitatii, sa initieze conferinte si ateliere de lucru pentru jurnalisti, arhitecti, angajatori, asistenti din domeniul social, familial si medical, voluntari si membri ai administratiei locale.

8. UN EFFORT COMUN, LA CARE PUTEM CONTRIBUI CU TOTII
Persoanele cu dizabilitati doresc sa fie prezente in toate sferele vietii sociale, iar aceasta necesita ca toate organizatiile sa isi revizuiasca practicile, astfel incat sa se asigure ca sunt in asa fel proiectate, incat persoanele cu dizabilitati sa poata contribui la realizarea acestora si sa beneficieze de ele. Ca exemplu de astfel de organizatii pot fi incluse: organizatiile consumatorilor, ale tinerilor, religioase, culturale, alte organizatii din domeniul social, care reprezinta grupuri specifice de cetateni. Este de asemenea important sa fie incluse locuri ca muzeele, teatrele, cinematografele, parcurile, stadioanele, centrele pentru conferinte, pietele si oficiile postale.

Traducere asigurata de
Grupul de Studiu al Problematicii Handicapului 2002