Sesizare Către CNA privind incitarea la discriminare împotriva persoanelor cu statut HIV pozitiv Bucureşti6 Aprilie 2005 inapoi
Către: Consiliului Naţional al Audiovizualului
Data: 06.04.2005 Stimate Domnule Preşedinte,
ARAS - Asociaţia Română Anti SIDA cu sediul in Bd Gării Obor, nr. 23, ap.8, sect. 2, Bucureşti, cu nr. hotărârii de infiinţare PJ10/1992, înregistrată în Registul Asociaţilor şi Fundaşiilor cu numărul 13/2004, reprezentată de Liana Velica în calitate de coordonator de proiect.
Fundaţia Centrul de Resurse Juridice cu sediul în str. Arcului, nr. 19, sector 2, Bucureşti, R 11341550, cu nr. de înregistrare în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor 380/1998, reprezentată prin Iustina Ionescu, în calitate de Program Manager
UNOPA - Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate HIV/SIDA, Calea Moşilor nr. 213, Bl 21 A, sc. A, Ap. 62, sector 2, reprezentată de Octav Popescu, în calitate de coordonator proiect
Asociaţia ACCEPT, cu sediul în str. Lirei, nr. 10, sector 2, Bucureşti, reprezentată prin Florin Buhuceanu, în calitate de Director Executiv
Fundaţia Romanian Angel Appeal, cu sediul în str. Rodiei, nr 52, sector 3, Bucureşti, 7274690, reprezentată prin Claudia Catana, în calitate de Coordonator Relaţii Publice
formulează prezenta
SESIZARE cu privire la situaţia de discriminare şi incitarea la discriminare împotriva grupului persoanelor care au un statut HIV pozitiv, prin difuzarea la postul ProTV, în data de 4 aprilie 2005, la Ştirile ProTV de la ora 19:00 a unui reportaj în care erau prezentate măsurile cu totul speciale luate de către cadrele sanitare cu ocazia unei intervenţii chirurgicale asupra unei persoane infectate cu HIV şi riscurile deosebite la care se supun aceste cadre sanitare prin tratarea unui astfel de pacient. În fapt, pe data de 4 aprilie 2005, în cadrul Ştirilor Pro TV a fost difuzat un reportaj în care era prezentat cazul unui tânăr infectat cu HIV care a suferit o intervenţie chirurgicală în Clinica de Chirurgie din Spitalul Municipal din Timişoara. Mesajul general al reportajului era acela de lăudă a curajului pe care l-au avut cadrele sanitare din Timişoara care şi-au riscat vieţile şi sănătatea acceptând să trateze o persoană infectată cu HIV. În acelaşi timp se atrăgea atenţia publicului cu privire la riscurile enorme la care se supun cadrele medicale şi prin urmare şi pacienţii spitalului în situaţia în care se acceptă efectuarea unei intervenţii medicale asupra unei persoane infectate cu HIV, recomandându-se tratarea acestor persoane în locuri speciale, excluderea lor din spitalele publice şi tratatrea lor în spitale speciale pentru persoanele infectate cu HIV. S-a făcut de asemenea o prezentare verbală, dar şi vizuală a măsurile speciale luate în cadrul procedurii medicale aplicate persoanei infectate cu HIV:
- utilizarea a două sau trei perechi de mănuşi
- utilizarea măştilor de protecţie - două, conform postului ProTV
- utilizarea unor ochelari
speciali de protecţie. (Menţionăm că utilizarea ochelarilor de protecţie este obligatorie în cazul oricărei intervenţii medicale care implică riscul de a sări produse biologice în ochi.)
- distrugerea materialelor folosite la intervenţie
- dezinfectarea întregii încăperi după intervenţie
Mesajul transmis de postul de televiziune este cu atât mai veridic pentru publicul larg şi are un impact mai mare în condiţiile în care în cadrul reportajului realizat de către postul ProTV, s-au prezentat şi o serie de declaraţii ale unor cadre medicale reprezentând Spitalul Municipal din Timişoara (Clinica de Chirurgie), care s-au pronunţat asupra riscurilor deosebite la care sunt supuse cadrele medicale în acordarea îngrijirilor medicale unor persoane infectate cu HIV în comparaţie cu situaţia tratării altor persoane şi nevoia tratării acestor persoane în spitale speciale.
În drept, adoptarea de către cadrele sanitare a unor măsuri de protecţie speciale doar faţă de persoanele infectate cu HIV sau adoptarea unor măsuri suplimentare de protecţie faţă de acestea reprezintă un tratament discriminatoriu pe criteriul statutului HIV pozitiv, încălcând prevederile legale în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării, dar şi reglementările privind respectarea precauţiilor universale.
Această diferenţiere nu se justifică în mod obiectiv datorită faptului că în general, faţă de toţi pacienţii, cadrele sanitare trebuie să respecte precauţiunile universale, aşa cum reiese din reglementările specifice existente în domeniu. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a adoptat
Ordinul nr. 994/2004, privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare.
Precauţiile universale sunt măsurile de prevenire a transmiterii infecţiilor (pe cale sanguină), care trebuie aplicate faţă de toţi pacienţii, întrucât se consideră că orice persoană este posibil să fie infectată cu HIV, hepatita B, hepatita C, sifilis, etc.
Conform acestui act normativ,
"conceptul de precauţiune universală se referă la măsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină, în timpul actului medical" . De asemenea, unul din principiile care guvernează orice intervenţie medicală în sensul respectării precauţiunilor universale este că:
"toţi pacienţii se consideră potenţial infectaţi cu HIV, HBV, HCV sau cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece: cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj;". Aplicarea precauţiunilor universale trebuie să fie făcută respectând următoarele reguli :
"1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi; 2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV. 3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare."; iar prevenirea infecţiilor nosocomiale este un obiectiv permanent al activităţii profesiunii medico-sanitare.
Conform
Legii 584/1998 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, acestea au acces la servicii fără discriminare şi pot fi tratate în orice unitate sanitară, în funcţie de specificul afecţiunii. În condiţiile aplicării în practică de către personalul sanitar reprezentant al unităţii sanitare respective a unui astfel de tratament discriminatoriu în considerarea statutului HIV pozitiv se îngrădeşte accesul la servicii de sănătate al acestor persoane. În plus, emiterea unor afirmaţii precum cele făcute în preajma acestui caz au ca efect atingerea demnităţii persoanelor infectate HIV, precum şi crearea unor concepţii şi atitudini greşite a populaţiei cu privire la aceste categorii de persoane, ducând chiar la manifestarea unor comportamente discriminatorii la nivelul societăţii împotriva lor. Afirmaţii greşite din punct de vedere ştiinţific cu privire la aplicarea unor precauţii speciale în cazul persoanelor infectate cu HIV, în loc să se menţioneze necesitatea aplicării precauţiunilor generale în toate cazurile când se vine în contact cu orice pacient, sunt cu atât mai grave în condiţiile în care provin de la cadre sanitare, în legătură cu care publicul larg prezumă acurateţea informaţiilor de specialitate transmise.
Postul ProTV a dezinformat publicul telespectator prin transmiterea unor astfel de mesaje şi a dus la crearea unei situaţii de discriminare şi de incitare la discriminare pe criteriul statutului HIV pozitiv nu numai împotriva tânărului prezentat în reportaj (a cărui identitate nu este cunoscută, dar nu este imposibil de aflat, mai ales la nivel local), dar împotriva întregului grup de persoane infectate sau presupuse a fi infectate cu HIV.
În opinia noastră, actele postului ProTV se încadrează din punct de vedere legal în prevederile art.40 din Legea 504/2002, a audiovizualului. Consiliul Naţional al Audiovizualului are competenţa materială şi responsabilitatea de a cerceta şi sancţiona aceste acte de discriminare întrucât CNA, în calitate de
"garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale are obligaţia să asigure respectarea demnităţii umane" (art. 10 alin.3 lit.e din Legea 504/2002, a audiovizualului), exercitând
"controlul asupra conţinutului serviciilor de programe oferite de radiodifuzori şi a ofertei de servicii de programe asigurate de distribuitorii de servicii se realizează, de regulă, periodic şi ori de câte ori Consiliul consideră că este necesar sau primeşte o plângere cu privire la nerespectarea de către un radiodifuzor a prevederilor legale, a normelor de reglementare în domeniu sau a obligaţiilor înscrise în licenţa audiovizuală" (art.10 alin.5 din Legea 504/2002, a audiovizualului). În acelaşi sens, CNA este autorizat să emită acte cu caracter normativ în ceea ce priveşte
"politicile nediscriminatorii cu privire la rasa, sex, naţionalitate, religie, convingeri politice şi orientări sexuale" (art. 16 alin.1 lit.d din Legea 504/2002, a audiovizualului). Înţelegem enumerarea criteriilor de discriminare ca fiind exemplificativă, iar nu limitativă, în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi a convenţiilor internaţionale în domeniul drepturilor omului la care România este parte. Acestea apreciază că discriminarea poate să intervină în legătură cu "orice alt criteriu", prin urmare şi pe criteriul statutului HIV pozitiv.
Organizaţiile semnatare ale acestei sesizări au calitate procesuală activă cu privire la actele de discriminare săvârşite împotriva grupului de persoane infectate cu HIV în baza art.22 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea oricăror forme de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare (
" Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane." )
În cazul în care nu recunoaşteţi această calitate procesuală activă în faţa Consiliului Naţional al Audiovizualului şi apreciaţi că nu sunteţi competenţi să cercetaţi acest caz în ce priveşte atingerea demnităţii umane şi discriminarea întregului grup de persoane infectate cu HIV de către postul de televiziune ProTV, atunci vă rugăm să vă declinaţi competenţa în favoarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
În concluzie, solicităm Consiliului Naţional al Audiovizualului să cerceteze situaţia de fapt prezentată şi să aplice sancţiunile care se impun în conformitate cu art.90 alin.1 lit.d din Legea 504/2002, a audiovizualului. De asemenea, în virtutea principiului de drept al reparării în natură şi în întregime a prejudiciului suferit, vă rugăm să aveţi în vedere acordarea dreptului la replică pentru realizarea unei informări corecte a publicului cu privire la precauţiunile universale şi dreptul de a nu fi discriminat al persoanelor infectate cu HIV. Asigurându-vă de colaborarea noastră, vă stăm la dispoziţie cu orice informaţii suplimentare sau clarificări.
Pentru detalii suplimentare şi corespondenţă:
Persoană de contact: Program Manager Iustina Ionescu
Tel: (4021) 212 05 20, (4021) 212 06 90, (4021) 212 06 91
Mobil: 0722-253789
Fax: (4021) 212 05 19
Adresă: Str. Arcului 19, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 021034, România.
E-mail:
iionescu@crj.ro