Sesizare Către CNCD privind cazul tânărului infectat cu HIV operat la Timişoara Bucureşti6 Aprilie 2005 inapoi

Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării
Data: 06.04.2005

Stimate Domnule Preşedinte Asztalos Csaba,

ARAS - Asociaţia Română Anti SIDA cu sediul in Bd Garii Obor, nr. 23, ap.8, sect. 2, Bucuresti, cu nr. hotararii de infiintare PJ10/1992, inregistrata in Registul Asociatiilor si Fundatiilor cu numarul 13/2004, reprezentata de Liana Velica in calitate de coordonator de proiect.
Fundaţia Centrul de Resurse Juridice cu sediul în str. Arcului, nr. 19, sector 2, Bucureşti, R 11341550, cu nr. de înregistrare în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor 380/1998, reprezentată prin Iustina Ionescu, în calitate de Program Manager
Fundaţia Romanian Angel Appeal cu sediul în str. Rodiei, nr 52, sector 3, Bucureşti, 7274690, reprezentată prin Claudia Catana, în calitate de Coordonator Relaţii Publice
UNOPA - Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate HIV/SIDA, Calea Moşilor nr. 213, Bl 21 A, sc. A, Ap. 62, sector 2, reprezentată de Octav Popescu, în calitate de coordonator proiect
Asociaţia ACCEPT, cu sediul în str. Lirei, nr. 10, secor 2, Bucureşti, reprezentată prin Florin Buhuceanu, în calitate de Director Executiv

formulează prezenta

SESIZARE
cu privire la situaţia semnalată în mass media românească în legătură cu cazul unui tânăr infectat cu HIV care a suferit o intervenţie chirurgicală în Clinica de Chirurgie din Spitalul Municipal din Timişoara.

În fapt, pe data de 4 aprilie 2005, în cadrul ştirilor Pro TV a fost difuzat un reportaj în care erau prezentate măsurile speciale luate de către echipa medicală pentru evitarea riscurilor de transmitere a infecţiei cu HIV de la pacientul respectiv. De asemenea, pe data de 5 aprilie 2005, mai multe ziare la nivel naţional sau regional au preluat subiectul oferind detalii şi declaraţii cu privire la tratamentul diferit aplicat acestui pacient:

- utilizarea a două sau trei perechi de mănuşi

- utilizarea măştilor de protecţie - două, conform postului ProTV

- utilizarea unor ochelari speciali de protecţie conform ziarului Evenimentul Zilei. Menţionăm că utilizarea ochelarilor de protecţie este obligatorie în cazul oricărei intervenţii medicale care implică riscul de a sări produse biologice în ochi

- distrugerea materialelor folosite la intervenţie

- dezinfectarea întregii încăperi după intervenţie

În cadrul reportajului realizat de către postul ProTV, s-au prezentat şi o serie de declaraţii ale unor cadre medicale reprezentând Spitalul Municipal din Timişoara (Clinica de Chirurgie). Acestea s-au pronunţat cu privire la riscurile deosebite la care sunt supuse cadrele medicale în acordarea îngrijirilor medicale unor persoane infectate cu HIV în mod special. Din context se remarca diferenţierea faţă de persoanele care nu sunt infectate cu HIV. Mai mult, s-au făcut afirmaţii cu privire la nevoia tratării acestor persoane în secţii sau spitale speciale în ce priveşte orice intervenţie chirurgicală sau de alt gen. De asemenea, din ziarul "Ziua de Vest" reiese că "Profesorul Vladimir Fluture este de părere că situaţia acestor bolnavi trebuie reglementată la nivel naţional, deoarece echipa chirurgicală se supune unui mare risc".
În drept, adoptarea de către cadrele sanitare a unor măsuri de protecţie speciale doar faţă de persoanele infectate cu HIV sau adoptarea unor măsuri suplimentare de protecţie faţă de acestea reprezintă un tratament discriminatoriu pe criteriul statutului HIV pozitiv, încălcând prevederile legale în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării, dar şi reglementările privind respectarea precauţiilor universale.
Această diferenţiere nu se justifică în mod obiectiv datorită faptului că în general, faţă de toţi pacienţii, cadrele sanitare trebuie să respecte precauţiunile universale, aşa cum reiese din reglementările specifice existente în domeniu. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a adoptat Ordinul nr. 994/2004, privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare.
Precauţiile universale sunt măsurile de prevenire a transmiterii infecţiilor (pe cale sanguină), care trebuie aplicate faţă de toţi pacienţii, întrucât se consideră că orice persoană este posibil să fie infectată cu HIV, hepatita B, hepatita C, sifilis, etc.
Conform acestui act normativ, "conceptul de precauţiune universală se referă la măsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină, în timpul actului medical". De asemenea, unul din principiile care guvernează orice intervenţie medicală în sensul respectării precauţiunilor universale este că: "toţi pacienţii se considerati potenţial infectaţi cu HIV, HBV, HCV sau cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece: cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj;". Aplicarea precauţiunilor universale trebuie să fie făcută respectând următoarele reguli: "1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi; 2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV. 3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare."; iar prevenirea infecţiilor nosocomiale este un obiectiv permanent al activităţii profesiunii medico-sanitare.
Conform Legii 584/1998 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, acestea au acces la servicii fără discriminare şi pot fi tratate în orice unitate sanitară, în funcţie de specificul afecţiunii. În condiţiile aplicării în practică de către personalul sanitar reprezentant al unităţii sanitare respective a unui astfel de tratament discriminatoriu în considerarea statutului HIV pozitiv se îngrădeşte accesul la servicii de sănătate al acestor persoane. În plus, emiterea unor afirmaţii precum cele făcute în preajma acestui caz au ca efect atingerea demnităţii persoanelor infectate HIV, precum şi crearea unor concepţii şi atitudini greşite a populaţiei cu privire la aceste categorii de persoane, ducând chiar la manifestarea unor comportamente discriminatorii la nivelul societăţii împotriva lor. Afirmaţii greştie din punct de vedere ştiinţific cu privire la aplicarea unor precauţii speciale în cazul persoanelor infectate cu HIV, în loc să se menţioneze necesitatea aplicării precauţiunilor generale în toate cazurile când se vine în contact cu orice pacient, sunt cu atât mai grave în condiţiile în care provin de la cadre sanitare, în legătură cu care publicul larg prezumă acurateţea informaţiilor de specialitate transmise.
În concluzie, solicităm Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării să cerceteze situaţia de fapt prezentată în media şi să investigheze posibilele acte de discriminare pe criteriul statutului HIV pozitiv săvârşite de către cadrele sanitare din Spitalul Municipal Timişoara, Clinica de Chirurgie şi să aplice măsurile considerate necesare şi eficiente pentru ca acest tip de atitudini şi comportamente să nu îngrădească accesul non-discriminatoriu la servicii medicale a persoanelor cu statut HIV pozitiv şi să nu aducă atingere demnităţii acestor persoane.
De asemenea, vă rugăm să vă pronunţaţi cu privire la caracterul discriminatoriu al declaraţiilor publice făcute de către cadrele sanitare din Spitalul Municipal Timişoara, Clinica de Chirurgie, în presă sau la televiziune. În opinia noastră, CNCD este competent să soluţioneze acest capăt de cerere în această formă şi nu intră în conflict de competenţe cu Consiliul Naţional al Audiovizualului întrucât este vorba despre o sesizare făcută împotriva unor persoane şi nu împotriva postului de televiziune care a prezentat publicului declaraţiile acestora.
Totodată, în virtutea principiului de drept care consacră răspunderea comitentului pentru faptele prepuşilor, vă rugăm să cercetaţi care este poziţia instituţiei sanitare a căror angajaţi au făcut aceste afirmaţii sau au avut astfel de comportamente, în ce măsură le-a favorizat, neglijat sau acceptat, dar şi în ce măsură le-a sancţionat sau a încercat împiedicarea lor.
Ne întemeiem prezenta sesizare în baza art.22 alin.1 din OG 137/2000 cu modificările ulterioare. ARAS, CRJ, Romanian Angel Appeal, UNOPA şi ACCEPT sunt o rganizaţii neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului şi au interes legitim combaterea discriminării aşa cum reiese din statutele lor de activitate sau din activităţile pe care le-au desfăşurat sau le desfăşoară.
Anexăm articole din presă în care au apărut informaţii despre acest caz şi declaraţii ale cadrelor medicale.

Asigurându-vă de colaborarea noastră, vă stăm la dispoziţie cu orice informaţii suplimentare sau clarificări.
Pentru detalii suplimentare şi corespondenţă:
Persoană de contact: Program Manager Iustina Ionescu
Tel: (4021) 212 05 20, (4021) 212 06 90, (4021) 212 06 91
Mobil: 0722-253789
Fax: (4021) 212 05 19
Adresă: Str. Arcului 19, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 021034, România.
E-mail: iionescu@crj.ro

Cu respect,

Liana Velica, Coordonator de proiect, ARAS

Iustina Ionescu, Program Manager, Centrul de Resurse Juridice

Cristina Bucată, Director Executiv, UNOPA

Florin Buhuceanu, Director Executiv, ACCEPT

Claudia Cătană, Coordonator Relaţii Publice, Romanian Angel Appeal